Spini de aur

V-ati intrebat vreodata ce se ascunde in sufletul unui om ? Probabil ca da, probabil ca nu. Atunci cand esti pe punctul de a claca, iti amintesti bucuros ca exista un prezent pe care trebuie sa-l traiesti din plin. Nicio durere din suflet nu ar trebui sa te instige sa renunti. Sentimentul implinirii e un spin de aur. Acesta te inteapa, iar intepatura lui e fina. Dar.. ce reprezinta acest 'spin de aur' ? Sentiment, indubitabil. Noi, oamenii, suntem ziditi cu mai multi spini de aur. Fiecare spin de aur ne transmite o anumita stare, un anumit sentiment. Spinii mei de aur imi transmit fericire, iubire, dar si putina tristete. De ce fericire? Pentru ca .. atunci cand ai o persoana speciala alaturi, care te iubeste si te pretuieste .. ei bine, esti fericit. Fiecare dintre noi percepem fericirea si iubirea in moduri diferite. Eu o percep prin intermediul persoanei pe care o iubesc. Fericit esti atunci cand iubesti si te simti iubit. De ce iubire? Pentru ca .. iubesti si esti iubit. Iubirea e o plasmuire a ochilor lui. Ochii lui aduc liniste si intelegere. Cuvintele lui vindeca. Imbratisarea lui iti transmite o emotie. Zambetul te poate pacali, dar stii ca e provocat de suflet. De ce tristete? Conteaza tristetea atata timp cat ai langa tine spinii iubirii si ai fericirii ? Conteaza intr-o oarecare masura. Dar .. tristetea nu merita sa faca parte din viata unui om. Si totusi .. e un element din cutia Pandorei. Tristetea e opusul fericirii. Tristetea e acel sentiment care te trage inapoi, nelasandu-te sa respiri. Dar.. de ce e prezent, totusi, in viata noastra ? Probabil a fost provocat de o dezamagire. Da, mai mult ca sigur. Dezamagirile conduc spre tristete.

Incotro?

" Incotro? " , aceasta era intrebarea care ma framanta de ceva timp. " Ce faci? Cum te mai simti? " , " Sunt bine, nu ma mai simt. Am corpul inert. Si, au! Au! Ce doare..ce durere..ce nepasare". Stii sentimentul ala cand te simti singur, chiar daca esti inconjurat de o mie de persoane?! Poate indiferenta e de vina. Sau .. poate nu. Te-ai intrebat vreodata de ce sufletul tau s-a inchis brusc? Sunt sigura ca te-ai intrebat. Te doare? Stiu. Simt. Sunt inca rationala. Sufletul tau s-a inchis, pentru ca a simtit ca este amenintat. Amenintat? Da! De ce? De durere! Exista o perioada in viata cand te inchizi in tine. Incepi sa fauresti un monolog al gandurilor tale. Te afunzi in ganduri si realizezi ca e momentul sa te schimbi. De ce te doare sufletul? De ce esti inchis? De ce ti-ai aruncat si ai incuiat toate sentimentele intr-un cufar si ai aruncat cheia? De ce? Pentru ca vrei sa ai sufletul protejat. Vrei sa nu mai simti suferinta, durere. Vrei sa te desprinzi cu totul de ce apartine campului lexical al raului. Mintea ta este seiful amintirilor tale. Ai grija de ele. Pastreaza-le. Daca vrei sa-ti amintesti de ceva, sterge amitirile de praf si uita-te peste ele. Gandeste-te. Zambeste. Insa .. orice ai face.. nu lasa trecutul sa ia parte in prezent sau viitor. Traieste prezentul, traieste momentul. Si, totusi, .. acestea depind de tine.