Atat pentru astazi..

Il a réussi

Bonjour, mon âme…

Comment ça va?

Tu es bien? Non, mais ..comme?

Rappelles-tu de comme le Coeur battre sans cesse?

Où es-tu?

Cher Coeur,

Je sais qu’il t’a volé…

Il e bon là?

J’espère que tu es bien,

Parce-que tu allais rester là

Longtemps à partir de maintenant…

Prenez soin de Toi..mon Âme…

The sound of your voice

Vocea ta si-a lasat amprenta asupra-mi. De ce imi faci asta? Nu vezi ca doare? Dar nu mai conteaza. Vocea ta e medicamentul care ma scoate din starile mele initiale. Vocea ta e melodia in care se scalda sufletul. Sufletul meu fragil. Prea fragil. Nu-l brusca, o sa se rupa. Ai grija de el. Mereu cand iti aud vocea, tresar cumplit si incerc sa te vanez cu ochii. Unde esti? Acolo? De ce esti atat de departe? Vino aici! Stai! Nu te mai misca, imi rupi filmul. Vino mai aproape. Roteste-te. Iar zambesti? Ma omori. Ma doare capul. Esti nostim, imi placi. Asta a fost vocea interioara.. daca iti spun ce simt, probabil ca o sa razi de mine. Hei, nu rade.. n-am spus-o cu voce tare. Monologul asta e nebunia in care ma invart. Ce ochi frumosi…ce zambet frumos… imi tremura corpul. Ma inteapa inima. Respir sacadat.

-         “Ce ti-am facut?“

-         “Mi-ai furat sufletul…”

[ Cuvinte pe care nu le vom auzi … ]

E o alta noapte trista in care ascult Def Leppard – “Love bites” .  Vocea ta si-a facut efectul … nu mai pot gandi limpede. Totul pare clar in jurul meu, insa eu vad in ceata. De ce? O singura atingere imi trebuie ca sa ma readuc la viata… De fapt, readu-ma  tu .. eu sunt pierduta. M-am pierdut.

Arta de a ascunde durerea

     Privind dintr-o perspectiva plana si diferita, observam o multitudine de oameni care isi ascund durerea.  Fiecare persoana de pe Terra a trecut, trece si va trece prin anumite situatii ce ofera o doza, mai mica sau mai mare, de durere fizica sau sufleteasca. Ce inseamna asta? Inseamna ca fiecare dintre noi suntem raniti atat fizic, cat si sufleteste, de persoanele pe care le iubim sau suntem raniti de anumite situatii prin care trecem sau pe care le auzim. Durerea e precum o senzatie circulara. Fiecare dintre noi putem trece prin aceeasi situatie, cauzandu-ne durerea, insa aceasta poate sa depinda de gradul de afectare asupra noastra.
    Durerea poate trece mai intai prin mai multe stadii.  

    Primul stadiu se numeste Intalnirea. Acest stadiu are menirea de a te introduce intr-o viitoare durere fizica sau sufleteasca. Acest stadiu presupune si alte subcategorii de stadii,precum: visarea, speranta. Sa visezi nu e rau, insa speranta te poate conduce la asteptari si .. asteptarile, de cele mai multe ori, te conduc la dezamagiri. Deci, de aici poate incepe un deranj psihic. 

    Al doilea stadiu se numeste Desfasurarea. Daca credeai ca primul stadiu, “ Intalnirea “ , nu te va conduce spre durere, afla ca al doilea stadiu iti defineste starea si durerea. De obicei,  desfasurarea se face pe mai multe planuri, ca si cum ar fi un text narativ. Spre deosebire de textul narativ, desfasurarea implica emotii directe, ganduri, sentimente, fapte, vorbe ce pot mangaia sufletul sau il pot distruge, personaje reale (oameni) etc. Aceasta desfasurare incepe cu un simplu “ Buna!”, continuat de “ Ce faci diseara? “.  Avand speranta ca sufletul tau ramane neatins si curat, accepti, fara a te gandi si fara a-ti inchipui ce urmeaza, sa iesi in oras. Dupa ce intalnirea (punctul 1, stadiul 1) decurge simplu si frumos, te trezesti cu anumiti fluturasi roz prin stomac care nu iti dau pace si te indeamna ca, mai tarziu, sa te indragostesti de acel personaj real (omul). Dupa ce acest fenomen se intampla, intervine, din nou de la punctul anterior, visarea si speranta. Ei bine, de data aceasta visarea se produce doar in mintea ta si poate NU si in a lui. Se spune ca speranta moarte ultima, dar cand esti indragostit parca moare prima, pentru ca atunci cand doua persoane decid ca nu mai au nimic in comun si e timpul sa se desparta, speranta celor doi moare. Cica speranta e gradata, dar cred ca lipseste cu desavarsire gradarea.  Apoi, ce e de facut? Intalniri, iesiri in oras, dragalasenii, sarutari, imbratisari … si toate acestea pentru ce? –Ca in final sa ramai cu un gust amar pe buze si o DURERE in suflet, dar acest lucru nu se cunoaste pana nu se ajunge la el. Dupa o perioada (scurta sau lunga de timp) cele doua persoane incep sa aiba divergente. Barbatul invinuieste femeia ca ea este marul discordiei, iar femeia invinuieste barbatul ca el e impotentul fara suflet. Ei bine, adevarul este undeva la mijloc. Intr-adevar, daca ar fi o specie care se extinde incontinuu aceea este femeia, iar daca ar mai exista o specie cu venin pentru suflet, ei bine, tot femeia este. De ce? Din propria experienta spun ca atunci cand femeia este intr-o relatie, parca isi dezvolta si alte simturi in afara de cele pe care le are deja. Spiritul observatiei creste, mirosul se intensifica, neuronii sunt precum o armata care lucreaza non-stop, detectand orice fir de par (blond,roscant,brunet,saten, in dungi etc), orice urma de ruj discret de pe gat sau camasa, orice miros de parfum nou, pe care-l catalogheaza drept = intrus =, devenind astfel mai obiectiva si rezervata fata de barbatul pe care il “detine”. De ce intre ghilimele? Femeia, in secolul acesta, incearca sa iasa in evidenta,deoarece patriarhatul este la putere, iar aceasta se simte inferioara. De aceea, femeia spune ca “detine” barbatul, casa, porcul, pisica etc. Adevarul este ca nimeni nu detine pe nimeni. Suntem liberi. Dupa ce femeia investigheaza cazul “ Barbatul “, incepe sa traga concluzii, de cele mai multe ori corecte, insa sa nu uitam ca si femeile gresesc si trag si concluzii pripite, fara a sti motive si altele. De aici incepe cearta ce ne conduce spre urmatorul stadiu.

   Al treilea stadiu se numeste Despartirea, evident. Cred ca stiti cu totii ce inseamna asta. E acea actiune menita sa rupa legatura dintre doi sau mai multi oameni (in cazul nostru un cuplu). E stadiul in care ambele parti plang, jelesc, sparg farfurii, arunca hainele pe geam, distrug, sparg, distrug, tipa. Din acest stadiu incepe adevarata DURERE.

   Al patrulea stadiu, dar nu si ultimul, se numeste Refacerea. E stadiul in care fiecare incercam sa gasim anumite lucruri care ne ofera vindecare sufleteasca. Muzica, cartile, plimbarile .. Arta ajuta! Transpune-ti durerea in arta. Merge. E un remediu spiritual. Te ajuta. Te ajuta cand sufletul inca iti este supus durerii. Plansul. Plansul elibereaza emotii. Plimba-te! Aerul proaspat, miscarea, natura .. toate acestea pot reprezenta remedii pentru suflet. Incearca sa gandesti pozitiv. Trebuie sa fii un om puternic. Stiu, stiu… pe dinauntru esti fragil. De ce nu iti iei o carapace? Ia incearca! Ia o carapace si foloseste-o pe post de Cutia Pandorei.

Sweetheart, I know that it hurts.. but be strong! Your soul needs you.. Your soul needs someone.

  Si .. dupa ce te refaci .. ce crezi? Cunosti o alta persoana…