joi, ianuarie 28, 2010

O zi din viata mea...


Pai sa incepem cu inceputul desigur.
In fiecare dimineata aproape, ma trezesc la 6. Ceasul telefonului suna disperat,anuntandu.mi desteptarea.Cateodata il ignor din faptul ca imi este prea somn sau nu am chef sa merg unde trebuie.(la sch.)
Ma scol grabita, cu gandul sa nu intarzii,imi fac toaleta de dimineata,ma imbrac,ma aranjez,imi iau rucsacul,incui usa de la intrare si plec. Mergand pe strada,ma gandeam ce as fi putut sa fac dupa ore. Gandul imi zbura la o mica plimbarica prin parc cu prietenii,ori sa stau acasa sa ascult muzica si sa vorbesc cu ei pe mess sau pur si simplu sa ma uit la Tv,sa cant la chitara,sau sa nu fac nimic.
Dupa mersul printre ganduri,dar si prin straturile de gheata si zapada,ajung la scoala.Acolo,prietenii mei ma asteptau.I’am salutat ca intotdeauna,mi’am pus geaca in cuier,mi’am asezat ghiozdanul in banca,mi.am scos cartile si m.am plimbat cu colegi prin scoala. Desigur inainte de plecarea din clasa, am vorbit cu colegul care sta in spatele meu pe rand, prieten bun.Apoi zis si facut.Am pornit increzatori prin scoala. Pe langa aproape toti care treceam, ne dadeau priviri dure,sfidatoare,ceva gen: “Jeeet!”..dar au fost si altii care ne aratau simpatia si respectful fatza de noi. Eram o gashca destul de mare.. in jur de 8 -10 copii dornici de joaca,si de plimbare.
Dupa sunarea de sf a pauzei, ne.am intors fiecare la clasele noastre,sperand ca orele sa nu se faca, si sa stam degeaba, sau sa jucam carti,sa ascultam muzica, sau alte chestii……
Zis si facut!.La unele ore profii au venit,la altele nu!..Ne.am bucurat ca am avut un timp de ragaz pt a ne dezmetici dupa somn si drum,si pt altele.
Deehhh..dar ce sa faci…era logic sa nu mai facem orele, pt ca e sf de semestru.
Dar acum vine partea amuzanta. Intr.o pauza ne.am strans in jur de 10 si am inceput sa facem tampenii amuzante :))…cum ar fi gadilatul, “paruiala”[care la noi consta in ciufulirea cat mai rea a parului,asa incat sa provoci un “uragan” in parul celuilalt.],si altele…
[…]
Tin minte ca era vreo 9 dimineata :-?...Razele Soarelui vroiau sa se iveasca,dar nu puteau din cauza anotimpului. Afara era un frig artagos, si urat.
Azi a fost una din zilele alea frumoase,in care prietenii tai iti ofera dragostea lor,respectul,entuziasmul,bucuria,bunatatea,sinceritatea,etc…..
Sincera sa fiu, ar trebuii sa fie cel putin pt mine fiecare zi o binecuvantare si o bucurie.Am si eu motivele mele ca toti ceilalti. ;).
La sf orelor, am ramas la cea mai buna prietena in scoala vreo 10 minute in plus sa stam la taclale despre ce s.a intamplat azi.!.
Dupa despartire,am plecat voioasa acasa,desigur cu o colega. Pe drum primeam din partea unor oameni priviri stranii,dar deja era un lucru monoton pentru mine.Chiar nu mai reactionam deloc cu vreo privire pt celalalt. Incepeam deja sa ignor tot, chiar daca vizualizam comportamentele.
Iesind la ora pranzului, nu exista zi in care sa nu stau macar o ora in plus de vorba cu colega.Si asa am ajuns acasa cu o ora mai tarziu,neanuntandu’i pe ceilalti asa cum ar fi trebuit. Cu siguranta in gandul meu ziceam: “ Incepe interogatoriul!”. Imi scot cheile si descui usa de la intrare. Alunec si imi prind piciorul in usa.Asta da ghinion. :(.(se mai intampla ..).Urc scarile din scara blocului si ma duc tiptil spre cutia de scrisori.Nimic.Absolut nimic.Era goala. In drum spre cutia metalica special pentru “curierat” ma intalnesc pe scari cu vecini,la care eram nevoita sa le dau “buna ziua!”.Bat la usa si intru in casa. Interogatoriul a inceput mai intai cu un salut si apoi cu “dc ai stat asa de mult?!”.Raspunsul meu era acelasi: “am stat cu o colega de vorba la coltul strazii”.Obosita dupa o zi de zbenguiala si distractie, m’am “echipat” in hainele de casa, si m.am asezat 15 minute sa reflectez la ce s’a intamplat azi. Prin gandul meu treceau cuvinte ca: “superb,minunat,extraordinar,frumos,mirobolant,de nedescris,curios,bun,ferm,sincer,adaptabil,increzator,sociabil,grijuliu,prietenos dar si incapatzanat.”
Dupa ce’mi iau pranzul,ma asez comoda pe scaun si dau drumul la calc.Imi citesc msj si vb cu prietenii mei.Radem timp de cateva ceasuri bune,la noi rasul constand nu intr.unul obisnuit sau sadic,ci unul de te doare burta si maxilarul,te dor falcile,cazand la randul tau de pe scaun. Poti rade asa de tare incat poti scula vecinii.Imi pun muzica sa urle tare, desigur auzind pe cineva din casa ca spune: “nu mai da muzica asa de tare, ca scoli vecinii”..de parca mi.ar pasa mie de vecini!.
Dupa toate acestea,care o parte din ele au parut plictisitoare,[stiam asta..],ma gandeam ca daca scriu cu sinceritate despre realitate, lumea va citi blogul si asa a si fost. Viata mea nu este una plictisitoare ca a altora. Viata mea are din fiecare gen: actiune,aventura,groaza,dragoste,comedie,SF,etc.
Aceasta a fost o zi normala…zilele anormale sunt pline de actiune,comedie si groaza. Dupa alte postari va voi relata despre o zi anormala din viata mea…ca ..nahh…fiecare avem zile nasoale,dar si bune.!.

Vb celebra: Viata bate filmul.Dar se mai poate contopi! :].

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu